|
 |
SE SCHIMBA LUMEA VECHE A TIGANILOR... |
|
Timp de trei luni Locatarii de la Asociatia de locatari nr. 416 nu au avut apa calda |
|
Drumul spre moarte al unui om ratacit |
Victor Cilinca
Foto: V. Caburgan
Schimbarea la fata
Schimbarile din Romania ultimilor ani au afectat profund si
marea etnie a rromilor. Recensamantul care va avea loc anul viitor ar putea sa 
dea o
cifra mult mai mare de rromi decat cea vehiculata in prezent, de aproape trei milioane.
Integrarea rromilor, in special a celor tineri, in diferite sectoare de activitate, va
diminua numarul acelora care raman izolati in comunitati, fara acte de identitate si fara
un viitor omenesc... Inregistram in ultimii ani si un fenomen nou: in timp ce
analfabetismul creste incet printre copiii din Romania, in comunitatile de rromi interesul
pentru carte creste puternic. Saptamana trecuta chiar, prefectul de Galati Traian Mandru
s-a adresat Guvernului, in cadrul teleconferintei saptamanale a primului-ministru cu
prefectii si presedintii consiliilor judetene, solicitand introducerea unei linii de
autobuze care sa transporte pe cei aproape 300 copii rromi care nu mai au loc in scoala
generala din Toflea spre un sat apropiat, unde sunt locuri. Desi in scoala tofleana
lucreaza in trei schimburi vreo 700 de copii de rromi, din acest an afluenta acestora a
crescut puternic. Toflea ramane totusi un caz special, "unic in felul sau", dupa
cum aprecia prefectul, ardelean de origine, care compara satul Toflea cu sate din
Harghita, unde etnicii maghiari sunt majoritari. Specificitatea satului Toflea consta si
in faptul ca multi dintre locuitori sunt oameni de afaceri sau angrenati in metalurgia
usoara, multi au intrat, cum se zice, in Europa, trecand, de exemplu, prin Germania,
"la treburi", astfel incat saracia este mai mica acolo. Iar copiii, care-si vor
urma parintii in afaceri, trebuie sa stie musai carte!
Daca s-a tot spus ca "tiganul este certat cu munca", iata ca de cativa ani a
aparut un fenomen invers: in unele comune, desi locuitorii au inceput sa nu mai fie
interesati de munca grea a campului, apar acum echipe organizate de rromi, condusi de sefi
cu experienta din randul lor, unii dintre sefi fiind chiar bulibase.
De la Galati la Budapesta - rromii pe Internet!
Daca intre... imparatie, casa regala, Federatie, partide,
lumea rromilor nu pare inca prea unita in Romania, partenerii europeni incearca sa ajute,
ingloband comunitatile rromilor din tara noastra in sistemul informational universal.
Presedintele Aliantei pentru Unitatea Rromilor, galateanca Viorica Gotu, va participa, in
perioada 10 - 14 iulie, la invitatia World Learning Inc. si a Agentiei Statelor Unite
pentru Dezvoltare Internationala (USAID), la un seminar cu tema "Centrele de
comunitati ale rromilor", care se va desfasura la Budapesta.
Participantii vor cunoaste, cu aceasta ocazie, viata rromilor maghiari, sistemul maghiar
de auto-guvernare a minoritatilor, vor afla amanunte din experienta finantatorilor
centrelor de comunitati, a organizatiilor non-guvernamentale implicate, despre strategia
guvernului maghiar in domeniu, despre avantajele internetului pentru comunitatile
rromilor. In program mai sunt prevazute vizite in cateva judete, in sate si orase unde
rromii maghiari traiesc in numar mare. Un lucru important va fi cel privind construirea
unei retele informationale, prin programul NEKH-Phare. Din Romania, la seminar sunt
invitati, alaturi de presedintele AURr, alti 13 reprezentanti ai comunitatilor rromilor.
Beneficiul acestui seminar cu participare internationala va consta in insusirea
experientei activistilor sociali si a comunitatilor de rromi din tara vecina.
Participantii vor intelege cum pot sa lucreze astfel de centre in beneficiul comunitatii,
cum sa invete sa se organizeze, cum sa deruleze programe, cum sa dezvolte activitati
aducatoare de venit si de locuri de munca, cum pot participa aceste comunitati la
dezvoltarea societatii in general.
La Galati, s-au creat deja parteneriate!
Probabil ca si participanta din judetul nostru va avea ocazia
sa vorbeasca despre experienta rromilor de aici. Pentru ca parteneriatul care a debutat in
ultimii ani intre AURr si administratia locala, Jandarmerie etc. a ajuns acum intr-o faza
superioara: constructia de programe de finantare europeana pentru proiecte axate in
principal pe alfabetizare, crearea de locuri de munca, invatarea unor meserii, conservarea
ocupatiilor traditionale.
Uniunea Europeana a lansat, de curand, un program destinat imbunatatirii situatiei
rromilor din Romania, prin MEDE European Consultancy din Olanda, in valoare totala de
900.000 Euro, avand ca partener coordonator Guvernul Romaniei. Astfel, inca din 16 martie
2001, au fost depuse, pentru participarea la licitatie, nu mai putin de 14 proiecte
privind rromii galateni, dintre care jumatate au fost lansate de AURr, in parteneriat cu
administratia locala, si alta jumatate, de administratia locala in colaborare cu AURr.
Dupa aceste programe, circa 500 de rromi ar urma sa fie pregatiti in diferite meserii si
se estimeaza ca in jur de 120 dintre ei se vor alege cu locuri de munca in urma derularii
acestor proiecte, despre care vom vorbi in mare, putin mai departe.
O chestiune de autoritate locala
Puterea in comunitatile locale, avuta de bulibase -
conducatori autoritari de tip feudal - nu s-a extins, imediat dupa revolutie, la nivel
regional. Se simtea nevoia unei coordonari, a unei reprezentativitati in relatiile cu
autoritatile, in beneficiul celor doua parti. "Alianta pentru Unitatea Rromilor este
o organizatie neguvernamentala si apolitica care a aparut la Galati, pentru tot judetul,
in mai 1992, spune Viorica Gotu, presedintele organizatiei. Ca scop, organizatia a urmarit
emanciparea rromilor si castigarea unor drepturi de baza, pe care in comunism nu le-am
avut. Cand am inceput activitatea, foarte multi oameni de-ai nostri nici macar nu aveau
acte de identitate... Multi aveau dreptul la somaj sau pensie, dar nu stiau ca au drepturi
si nu aveau nici pe cine sa intrebe."
Liderul AURr fusese numit inca din septembrie 1991 inspector cu problemele rromilor la
Directia Muncii si Protectiei Sociale, calitate in care a cunoscut zeci de mii de cazuri
sociale din Galati si Tecuci, fiecare avand povestea lui. Asa a si inceput sa se impuna ca
lider, intr-o lume condusa in mod traditional de barbati, cum este cea a rromilor.
La un moment dat, la aparitia unui conflict foarte grav intre doua clanuri tiganesti,
intr-o comuna din judet, in care partile implicate nu recunosteau autoritatea regala a
Regelui Cioaba, autoritatile nu doreau sa intervina brutal si liderii politici rromi de la
Bucuresti luasera parca brusc vacanta, Viorica Gotu a fost nevoita sa arate ca poate sa
faca ceva pentru etnia ei si, ignorand-o pe femeia din ea, s-a implicat in rezolvarea
conflictului soldat deja cu un mort si raniti.
AURr - carte de vizita
AURr are un presedinte (Viorica Gotu), sase vicepresedinti si un secretar executiv. Ca sa incep cu doamnele, profesorul de limba romani Luminita Tecaru, secretarul executiv, este mediator rrom in cadrul Programului PHARE "A doua sansa". O scurta prezentare a vicepresedintilor: Gheorghe Roman (Gelu), liber profesionist, canta la acordeon in taraful "Romani". Cunoscut sub porecla Sfantul, se spune ca din cauza figurii transpuse pe care o avea, inca din adolescenta, atunci cand era la acordeon, semana cu un sfant. Liderul este mai mare peste rromii din centrul Galatiului, de pe Traian si din Mazepa. El este si reprezentantul cultural al AURr. Tudorel Lazar, electromecanic la Apaterm, este sef peste Valea orasului. Mararas Dinca, recunoscut de rromii dobrogeni din tot orasul, este pensionar. A fost maistru in SIDEX, dar si fost activist de partid, unde spune ca a invatat el ce-i aia disciplina. Dumitru Stanescu (Didi) este recunoscut de rromii nomazi caldarari din tot orasul.
Profesorii rromi lucreaza la viitoarea "elita intelectuala" a etniei!
Continuam cu vicepresedintii-profesori. Unul dintre
vicepresedinti, profesorul de limba romana Stefan Balan, este inspector scolar rrom si
este implicat in repartizarea copiilor rromi catre scoli: Ministerul Educatiei si
Cercetarii, in urma cererii din teritoriu (la Galati, din partea AURr, in alte judete, din
partea altor organizatii ale rromilor) stabileste un numar de locuri pentru copiii rromi
la fiecare scoala. Copiii intra la concursul de admitere numai cu recomandarea
organizatiei. In prezent, locurile cerute sunt conforme cu cererea, ne asigura profesoara
Tecaru. Ideea este de a indrepta copiii, in functie de aptitudini, la scolile cele mai
potrivite, pentru crearea unor viitoare elite intelectuale ale rromilor. La Galati, la
fiecare liceu exista cate doua locuri pentru copiii rromi. O intreb pe profesoara daca
acest tratament nu este cumva discriminatoriu, dar imi raspunde ca acesti copii trebuie sa
se mandreasca cu apartenenta lor la etnie: "Care se feresc sa recunoasca ca sunt
rromi, nu sunt ai nostri!"
Profesorul de limba romani, vicepresedintele Spartacus Mahulea, preda, ca si Luminita
Tecaru, la Grupul Scolar "Dumitru Motoc". Aceste cursuri de limba romani se
predau incepand de anul trecut, optional, la "Motoc", pentru 45 de copii, dar
anul acesta cursurile s-au mai extins la doua scoli generale galatene. Si copiii romani
invata romani, din curiozitate, m-a asigurat dna Tecaru. La Brahasesti, toti romanii
inteleg romani, am mai aflat.
Subfilialele AURr din judet mai importante sunt la Independenta - presedinte de filiala
fiind Mihaita Dobrin si Liesti - unde sef e bulibasa Vasilica Stanescu. La Ivesti,
comunitatea este impartita in doua: rromii nomazi ai bulibasei Istrate Stanescu si rromii
romanizati, condusi de Sandel Toader. Pentru cei care sustin ca "rromii sunt foarte
bogati" sau ca "tiganii sunt cei mai saraci din Romania", la Ivesti vor
constata ca cei mai multi dintre romanizati lucreaza pentru nomazi, care au mai multa dare
de mana, acestia prezentandu-se in special ca oameni de afaceri.
La Tecuci, tot o femeie este sef de filiala! Pe vremea comunismului, cand puterea
bulibasilor era sfanta, femeile nu cracneau! Maricica Nica este patroana, are de dirijat
trei feciori, dar isi face vreme sa urmeze si un curs de calificare pentru lucratorii
sociali, pentru ca organizatia are nevoie de multi oameni specializati in domeniu. La
Targu Bujor, reprezentantul AURr, Costel Pitigoi, este, la 36 de ani, cel mai tanar
bulibasa din tara, nu accepta viata la corturi si ar vrea sa desfiinteze fustele lungi si
infoiate! La Munteni, reprezentantul AURr este bulibasa Vasile Lati, nomad caldarar. La
Buciumeni, consilierul local Ioan Petrisor, baterist intr-o formatie. Cativa sefi de
echipa care lucreaza cu oamenii lor in agricultura sunt sefi de filiale AURr: Vasile
Buruiana (Umbraresti), care vrea sa convinga primarul ca ar fi bun un proiect in
zootehnie, Nicu Ungureanu, din Grivita, care lucreaza cu oamenii tocmai la Niculitel, la
vie, sau bulibasa Pitigoi, despre care am vorbit. La Barcea, consilierul Vasile Budesteanu
este disponibilizat, prin ordonanta de guvern, de la SIDEX. Culai Budesteanu din
Draganesti, este lautar. Antonel Tabac, liderul de Frumusita, este operator computere,
este consilier local la 24 de ani, vrea sa fie primar la 28, deputat la 32, la 36 senator
si la 40... Pentru astea, vrea sa munceasca, dar spera sa fie si ajutat de ceilalti. Doru
Hogas, din Foltesti, este patron.
Vorbind despre consilierii AURr din teritoriu, mentionam ca la Brahasesti (comuna care
inglobeaza si satul Toflea) sunt 4 consilieri si la Frumusita 3, cate un consilier la
Barcea si Buciumeni.
Rromii pentru rromi!
Am discutat cu preseditele Viorica Gotu si o parte dintre vicepresedintii AURr pe marginea muncii si visurilor legate de proiectele de finantare inaintate de curand si am constatat cu aceasta ocazie o schimbare, poate incipienta, insa importanta, in mentalitati. Despre proiecte, va spun cinstit, ma asteptam la obisnuitele programe "de reconversie", care cica transforma pe otelari in croitorese si pe croitorese in salahori. Surpriza a fost sa constat insa ca in comunitatile locale ale rromilor exista deja posibilitati pentru dezvoltarea unor activitati traditionale, care sa aduca bani si locuri de munca: numai PHARE sa dea partea sa de contributie! In toate programele, comunitatea de rromi aduce munca si experienta. Sa vedem cateva dintre proiecte. Crearea Centrului de Consiliere Juridica pentru comunitatea rromilor din Regiunea de S-E este un proiect care propune conceptul "formarii de formatori". Partener de proiect fiind Compartimentul de Prevenire si Combatere a Criminalitatii din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie, proiectul presupune atat prevenirea infractionalitatii cat si ajutorul dat unor oameni care nu cunosc legile si pot oricand fie sa greseasca, fie sa fie pacaliti. u Formarea si reconversia profesionala a rromilor este un proiect coordonat de Viorica Gotu, desfasurat in colaborare cu Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, vizand calificarea a cel putin 250 de rromi in constructii, croitorie, tapiterie, caramidarie, mecanica auto, tinichigerie auto. u Invatam pentru a trai mai bine este un curs de alfabetizare destinat unui grup - tinta format din 64 de locuitori din Buciumeni, cu varste cuprinse intre 14 si 40 de ani, din totalul de peste 400 de rromi care traiesc in cele 18 familii, numeroase, din comuna. Se observa ca acei copii mai mici de 14 ani urmeaza deja cursurile scolii! Ne putem deci face o idee asupra schimbarii mentalitatii rromilor de aici. Ioan Petrisor, responsabilul de proiect, este consilier local din partea AURr. Petrisor mi-a povestit despre greutatile pe care le au in prezent copiii rromi in procurarea rechizitelor pentru scoala, parintii lor muncind la caramidaria din sat, in orchestre sau la ferma. Consilierul adauga ca, o data cu alfabetizarea, invata si meserie: croitorie pentru fete si tinichigerie pentru baieti. u Tanarul consilier AURr de la Consiliul Local Frumusita Antonel Tabac, fost profesor suplinitor, in prezent operator computere, incepuse chiar si Dreptul, la Iasi, dar nu a avut posibilitati financiare ca sa-l termine. El raspunde acum de proiectul Impreuna pentru o viata mai buna: cu un fond relativ mic, se poate infiinta un curs de croitorie de trei luni pe care il va sustine Tudorel Dragan, croitor cu vechi state de serviciu la Galati, unde a instruit generatii de calfe. Antonel Tabac spune ca pentru 15 din cei 30 de cursanti se va gasi de lucru, creandu-se, prin proiect, si o mica societate, al carui profit va fi reinvestit in continuarea proiectului. Vor fi fabricate salopete, care ar putea interesa societatile mari, ca SIDEX ori S.N. DAMEN, cu Santierul Naval purtandu-se chiar discutii de principiu, pentru viitoarea productie. In urmatorii doi ani ar urma sa mai fie pregatiti 30 de croitori si afacerea extinsa. u Caramidaria este o ocupatie traditionala printre rromii din judet. In parteneriat cu Primaria din Ivesti, Sandel Toader, presedintele filialei AURr de acolo, si consilierul local din partea AURr din Barcea, Vasile Budesteanu, in parteneriat cu Primaria Barcea, au initiat proiecte pentru punerea pe picioare a unor caramidarii. La Ivesti, a existat pana prin anii '60 o caramidarie, cu caramida careia s-a construit, cu pamant special luat din malul Barladului, tot ce a aparut prin anii aceia. Viorica Gotu isi aminteste ca tatal sau era seful unei echipe si caramida era vanduta pe atunci cu 20 de bani bucata, destul pentru ca acei caramidari de odinioara sa o duca bine! In cadrul aceluiasi proiect, ar urma ca la Draganesti sa fie deschisa o fabricuta de boltari. Seful filialei AURr, Culai Budesteanu, este implicat in aceasta parte de proiect. u Casa interjudeteana pentru intruniri a rromilor este un proiect initiat de bulibasa I. Stanescu
Muzica tiganeasca a trecut hotarul euroregiunii
Prima aparitie euroregionala a etnicilor rromi, care si-au
aratat maiestria dansului si muzicii tiganesti autentice, a fost la Festivalul
multicultural interetnic din mai 1998 de la Galati. Acolo au fost prezenti reprezentanti
ai etniilor din Euroregiunea Dunarea de Jos, din care fac parte regiuni din Romania,
Ucraina si Republica Moldova. Al doilea festival de acest gen, la care rromii din Galati
au participat, este cel desfasurat in decembrie 2000, la Braila. In mai 2001, Viorica Gotu
a participat, alaturi de alti noua rromi galateni, la alt festival interetnic, alaturi de
reprezentanti ai neamurilor traitoare in Romania, Ucraina si Republica Moldova, la
Festivalul multietnic de la Ismail, Ucraina. Trupa de lautari "Romani" a lui
Rocky (Gheorghe Roman) s-a produs atunci spre bucuria asistentei. La manifestare au fost
prezentate si cateva aparitii editoriale din Romania: Dictionarul rrom-roman,
"Vakiarimata" (Abecedar) si "Arzoaica", un roman despre dragostea
tiganeasca si despre suferintele deportatilor de la Bug, scris de Gheorghe Paun, scriitor
rrom.
Muzica tiganeasca ramane un argument care deschide orice usi...
Timp de trei luni Locatarii de la Asociatia de locatari nr. 416 nu au avut apa calda
-a
consultat, atunci cand a luat hotararea de a opri furnizarea apei calde si nu ni se pare
normal ca pentru un moft al lui, sa fie vitregita o comunitate de cateva sute de
persoane".
Drumul spre moarte al unui om ratacit
S.D.
Un semen calauza l-a orientat cu... tepusa!
Din momentul in care se naste, fiecare fiinta incepe sa fie datoare cu o moarte. E aproape absurd sa accepti aceasta realitate, dar n-ai cum sa n-o intelegi. Fireste, omul, o fiinta constienta de puterile, dar si de limitele sale pamantesti, accepta moartea ca pe un dat natural sau, ma rog, supranatural. In nici un caz nu poate accepta ca un alt pamantean sa i-o ia. Dar un bolnav psihic? Unul cu mintea ratacita are sau nu are dreptul sa-si poarte propria cruce prin viata pana la moarte? De fapt, intrebarea este retorica. Acest drept suprem al omului nu poate, n-ar trebui sa-ti fie luat de nimeni. Si totusi...
In pribegie, pe asfalt, cu barba si ciorapi...
Iata, va supunem atentiei un caz care ridica
destule semne de intrebare. Firul unei povesti triste, dar adevarate, porneste din satul
Nartesti, comuna Gohor. Acolo, M.C., bolnav psihic, isi ducea, cum-necum, zilele impreuna
cu tatal sau. A venit insa o zi mai altfel (11 mai 2001) in care, mintea tulburata a lui
M.C. l-a indemnat sa porneasca la drum. Care drum? A plecat spre Tecuci. Nu se stie cum si
cu ce a ajuns acolo. A doua zi, pe 12 mai 2001, a ajuns la Ivesti. Un om acolo,
descoperit, cu barba, cu o camasa alba si numai in ciorapi, cu o haina pe umar, se
ducea... undeva.
La un moment dat a facut semn inspre o caruta care tocmai trecea pe sosea. N-a oprit. Din
urma, omul cu barba si numai cu ciorapi in picioare a fost ajuns de o alta caruta (cu doi
cai) in care se afla Gheorghita N. Carutasul acesta avea sa declare ulterior ca omul de pe
sosea il rugase sa-l duca pana la autogara. A facut o "halta" la un magazin in
centrul comunei. In acele momente, carutasul ar fi observat ca omul pe care-l culesese de
pe drum incerca sa dea bice cailor si sa plece. Asta ar fi fost o hotie. Carutasul a venit
repede si i-a cerut "hotului" sa coboare. Acela s-a dat jos din caruta si a
luat-o inspre Galati. Tot intr-acolo a luat-o si G.N., dar, pe drum, s-a oprit la un bar
ca sa ia o bere. Nu pentru caii sai, ci pentru el. Acolo a observat ca omul in ciorapi s-a
indreptat spre o alta caruta "parcata" in fata barului, s-a urcat, a luat
haturile in maini si a pornit. Suparat nevoie mare, motivat cine stie cum, G.N. l-a ajuns
din urma, a oprit caii si, martorii spun ca i-ar fi dat cateva palme carutasului de ocazie
dupa care l-a luat de par si l-a coborat din caruta. A aparut intre timp si proprietarul
carutei. Acesta n-a dat, dar G.N. i-a mai ras una lui M.C. cu o tepusa pe care a smuls-o
de la caruta. Victima agresiunii s-a ridicat si a pornit in aceeasi directie... Tot in
acelasi sens si-a manat bidiviii si G.N.
Reconstituirea mortii
Drumul omului cu barba parea drept si in(drept)at numai spre Galati, dar... In seara acelei zile negre a fost vazut zacand lat in padurea de la Bucesti. Omul care l-a vazut a venit in sat, a vorbit cu un vecin si au revenit a doua zi, cand au constatat ca omul acela era mort. Au anuntat Politia. Mortul prezenta urme de violenta pe corp, dar nu avea la el nici un act de identitate. Autopsia a confirmat ca moartea a fost violenta. Cercetarile au inceput greoi, fara prea multe date, fara probe. Incet-incet insa, urmele au inceput sa apara. Mai intai cele lasate de cauciucurile cu care erau echipate rotile carutei. Fiecare roata era echipata cu un alt model de cauciuc. Acestea corespundeau perfect cu cele de la caruta lui G.N. S-a ajuns la proprietarul carutei care, initial, a recunoscut ca l-a transportat o bucata de drum pe omul pribeag si ca l-ar fi lovit cu un arac peste picioare si cam atat. Dar, din probele adunate, rezulta altceva. G.N. il mai ajunsese o data din urma pe acel om ratacit cu care a mai avut o disputa. I-a mai aplicat o corectie cu o tepusa de la caruta. Pe bucata de lemn ramasesera marturie cateva pete de culoare brun-roscata. Era sange de om. Cel banuit, carutasul, a negat ca a mers in aceeasi directie cu victima agresiunii. A negat, dar degeaba. Urmele cauciucurilor, sangele de pe tepusa... Dupa ultima disputa, omul ratacit, care zadarnic isi cauta un drum in asta lume, a fost abandonat in padure. In mana stanga, atunci si atat cat s-a mai putut zbate, a smuls un smoc din iarba verde-verde de mai, care-i va fi fost ultimul asternut pamantesc.
Ucigatoarea indiferenta... sociala
El era un ratacit. A intins cumva mana spre un
semen mai echilibrat mintal, chipurile, dar a fost lovit. Sarac, tatal lui n-a putut nici
macar sa-l ingroape crestineste, cu propriile puteri. Cele cuvenite, atatea cate se vor fi
facut, au fost oranduite de primaria din Ivesti, care l-a inmormantat.
G. Nechifor, cel care dovedise atata zel in a trimite pe taramul celalalt un ratacit al
soartei cu mintile la fel de ratacite, a fost arestat in ziua de 14 mai a.c., iar in ziua
de 22 iunie a.c., dosarul cauzei care-l priveste a fost trimis spre Tribunalul Galati. In
varsta de 38 de ani, cu patru clase de scoala, agricultor, tata a trei copii minori, G.
Nechifor va fi judecat pentru omor calificat (art.174-175), lit.i Cod penal.
Si, daca stam drept, ca sa judecam tot drept, e musai sa spunem ca semenii nostri atinsi
de diverse maladii psihice nu au, din pacate, un regim anume si, cei mai multi dintre ei,
se misca liber in societate fara sa fie ocrotiti si aparati, fara ca nimeni sa se
gandeasca si la potentialul rau social pe care ei insisi, fara voia lor, il pot provoca
altora. Din pacate, nu ne aducem aminte de ei decat atunci cand se intampla cate o
nenorocire.
